Khamenei afirmă că renunțarea la imbogățirea uraniului nu este în interesul Iranului
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Khamenei afirmă că renunțarea la imbogățirea uraniului nu este în interesul Iranului
Conducătorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la imbogățirea uraniului contravine intereselor țării sale, transmite Reuters. Potrivit lui, programul nuclear iranian are o importanță vitală pentru Iran, iar inamicii urmăresc limitarea acestuia.
Teheranul susține că dezvoltă tehnologia atomică în scopuri pașnice și a respins de mai multe ori acuzațiile Occidentului că intenționează să obțină arme nucleare. Khamenei, care are ultimul cuvânt în chestiunile de stat, a spus că propunerea americană de a limita imbogățirea uraniului este „100% împotriva intereselor” Iranului și că aceasta contrazice principiul de autosuficiență al țării. El a adăugat că „imbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear”, iar inamicii s-au concentrat asupra acesteia.
Potrivit sursei digi24.ro, negocierile dintre Iran și Statele Unite pentru un nou acord nuclear au fost intense, dar persistă diferențe semnificative. În perioada recentă, Iranul a insistat să își mențină activitățile de imbogățire a uraniului și nu a fost de acord să trimită în afara țării stocul de uraniu înalt imbogățit, care ar putea fi folosit pentru arme nucleare. Liderii iranieni au spus clar că aceste situații sunt inacceptabile.
De asemenea, Khamenei nu a spus direct că negocierile s-au încheiat, dar a subliniat că propunerea americană „contrazice credința țării în autosuficiență și principiul că putem”. El a vorbit în cadrul unei ceremonii de comemorare a fondatorului republicii islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, și a criticat dur politica Statelor Unite. În discursul său, liderul iranian a întrebat retoric: „Cine sunt voi să decideți dacă Iranul trebuie să aibă imbogățire?”
Notează Reuters că, de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, administrația americană a reluat politica de presiuni maxime asupra Iranului, inclusiv prin sancțiuni mai dure și amenințări de atacuri aeriene. În 2018, Trump awithdraw de la acordul JCPOA (Planul de acțiune comun și cuprinzător), semnat în 2015, și a impus din nou sancțiuni unilaterale, în încercarea de a limita capacitatea Iranului de a dezvolta arme nucleare.
În răspuns, Iranul a cerut eliminarea sancțiunilor, dar continuă activitatea nucleară în condițiile actuale, în ciuda dificultăților interne precum criza energetică, probleme cu alimentarea cu apă și deprecierea monedei naționale. Potrivit notează digi24.ro, în conflictul cu Israelul, milițiile susținute de Iran înregistrează pierderi, iar temerea de un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene persistă, având în vedere recentele amenințări ale Israelului.
