PNL intenționează să participe la guvernare fără condiții, anunță Ilie Bolojan
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
PNL intenționează să participe la guvernare fără condiții, anunță Ilie Bolojan
Ilie Bolojan: PNL va intra la guvernare fără condiții, cu responsabilitate
Ilie Bolojan, liderul partidului PNL, a declarat după sedința din această luni că formațiunea sa a decis să intre în guvernare fără a impune condiții. Potrivit acestuia, această decizie a fost aprobată de majoritatea colegilor din conducere, iar anunțul vine în contextul în care țara noastră se confruntă cu situații economice delicate, așa cum notează digi24.ro.
Bolojan a spus că la ședința a fost discutată și organizarea următorului Congres al partidului, dar accentul s-a pus pe participarea la guvernare. Liderul liberalilor a precizat că, în ședință, s-a oferit o informare clară despre situația economică a țării și despre responsabilitatea pe care o au pentru această stare. El a adăugat că decizia de a intra la guvernare a fost luată fără a condiționa participarea de funcții sau persoane din partid.
“Am propus colegilor să aprobe participarea PNL la guvernare, fără niciun fel de condiții legate de o persoană sau altul”, a menționat Bolojan. Votul colegilor a fost masiv în favoarea acestei decizii, iar majoritatea au fost de acord să își asume responsabilitatea de a participa la guvernare, concentrându-se, mai ales, pe măsuri de reducere a cheltuielilor și, în același timp, pe eventuale creșteri de taxe și impozite, a adăugat el.
Mentioneaza sursa: potrivit digi24.ro, Bolojan a spus că PNL are deja un set de măsuri pe care le va prezenta în consultări cu celelalte partide, pentru o guvernare responsabilă. De asemenea, el a subliniat că este important ca cetățenii să fie bine informați despre situația bugetului național, pentru că acestea pot influența viața lor, mai ales prin consecințele economice.
“Suntem într-o situație complicată. La sfârșitul anului trecut, deficitul a fost de circa 9% din PIB, însă dacă raportăm strict diferența dintre venituri și cheltuieli, vedem că veniturile au fost de aproximativ 570 de miliarde, iar cheltuielile au depășit 720 de miliarde, ceea ce înseamnă o diferență de aproape 150 de miliarde de euro”, a conchis Bolojan.
