NATO discută despre creșterea cheltuielilor pentru apărare

Luni, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că țările membre NATO analizează stabilirea unor ținte mai mari privind cheltuielile pentru apărare civilă și sprijinul acordat Ucrainei. Aceste discuții vin în contextul unor presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care îndeamnă națiunile aliate să aloce cel puțin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, în locul actualei ținte de 2%. Informațiile au fost transmise de Reuters, conform Agerpres.

Kristersson a menționat că la Summitul de la Haga, programat pentru luna iunie, este posibil să se ajungă la un acord privind o țintă superioară de 3% din PIB. El a subliniat că discuțiile sunt în curs și că ar putea fi stabilită o țintă separată pentru cheltuieli legate de securitate.

Seful guvernului suedez a explicat că ținta cheltuielilor de apărare ar putea să fie stabilită la 3,5%, cu un supliment de 1,5% pentru aspecte legate de apărarea civilă și sprijinul acordat Ucrainei, precum și alte cheltuieli care nu sunt direct legate de apărarea militară imediată.

Potrivit estimărilor NATO, 23 dintre cele 32 de state membre ale alianței au atins sau depășit ținta de 2% din PIB pentru apărare în anul precedent. Cu toate acestea, economii importante, cum ar fi Italia și Spania, au cheltuit aproximativ 1,5%, respectiv 1,3% din PIB pentru apărare.

Suedia, care a aderat la NATO în martie anul trecut, a trecut printr-o schimbare semnificativă după decenii de neutralitate militară. „Sunt foarte hotărât că noi, în Suedia, să ne ridicăm la înălțimea angajamentelor decise de NATO”, a spus Ulf Kristersson.