Timp de aproape trei ore, joi, Curtea Supremă a cântărit dacă foștii președinți sunt imuni de urmărire penală și ce înseamnă exact dacă sunt. Verdictul judecătorilor va determina dacă fostul președinte Donald Trump poate fi judecat sub acuzația de încercare de a submina alegerile din 2020. Oricare ar fi decizia, fiecare judecător a fost de acord că aceasta va modela democrația SUA pentru anii următori, conform BBC. „Scriem o regulă pentru veacuri”, a spus judecătorul Neil Gorsuch. Cazul, audiat într-o ședință specială la o zi după ultima argumentare programată a instanței din acest mandat, se bazează pe afirmația lui Trump că are dreptul la imunitate absolută față de acuzațiile penale pentru acțiunile comise în timpul mandatului. Potrivit lui, această imunitate îl protejează de acuzațiile penale aduse de consilierul special american Jack Smith despre care ar fi încercat să anuleze rezultatele alegerilor din 2020. Procesul va rămâne în așteptare până când instanța va emite decizia, așteptată în iunie. Întrebările judecătorilor, adresate de ambele părți, au indicat diviziunea în cadrul Curții și au sugerat că ar putea fi probabilă o decizie divizată. Întrebările, împreună cu schimburile tensionate și scenariile ipotetice cu mize mari, au arătat, de asemenea, că atât majoritatea conservatoare, cât și minoritatea liberală iau decizia cu ochii către istorie. Imunitatea totală ar însemna că un viitor președinte ar fi liber să folosească armata SUA pentru a-și ucide rivalii? Sau, fără ea, președinții care părăsesc funcția ar fi supuși capriciilor procurorilor individuali și ar fi aruncați în închisoare ca parte a vendetelor politice? În timp ce partea conservatoare părea cea mai deschisă la ideea că toți foștii președinți americani ar trebui să aibă un anumit grad de imunitate, toți judecătorii au părut sceptici față de argumentele prezentate de avocatul lui Trump, John Sauer, că un fost președinte are protecție aproape totală împotriva urmăririi penale. Răspunzând mai întâi la întrebări, Sauer a fost chestionat de cei nouă judecători cu privire la cât de laxă ar trebui să fieaceastă protecție. „Ce zici dacă președintele ordonă armatei să facă o lovitură de stat?” a întrebat judecătorul Elena Kagan, unul dintre cei trei judecători liberali ai instanței. Sauer a ezitat să răspundă înainte de a spune că „va depinde de circumstanțe”. Judecătorul Kagan, părând neîncrezător, a răspuns: „Sună destul de rău, nu-i așa?” Dar Michael Dreeben, care reprezintă guvernul SUA, s-a confruntat cu același interogatoriu tăios în timp ce judecătorii au enumerat consecințele lăsarii președinților americani fără un anumit nivel de protecție penală. „Am înțeles să spui... dacă [președintele] face o greșeală... El este supus legilor penale la fel ca oricine altcineva?” a întrebat judecătorul Samuel Alito. „Nu crezi că se află într-o poziție specială, deosebit de precară?” a continuat acesta. Dreeben a răspuns că „a face o greșeală” nu înseamnă că cineva va fi pus sub urmărire penală.