Noua Caledonie a suferit marţi un "atac cibernetic de o forţă fără precedent", care a fost oprit, a anunţat miercuri guvernul de la Noumea. Atacul a avut loc "la scurt timp după" ce președintele Emmanuel Macron a anunțat că va veni în arhipelagul francez. Guvernul din Noua Caledonie a declarat că un atac cibernetic de amploare lansat la scurt timp după anunţul vizitei lui Macron a avut ca scop să facă indisponibile serviciile de internet, milioane de e-mailuri fiind trimise la o singură adresă, informează News.ro. "Noaptea trecută am suferit un atac cibernetic de o forţă fără precedent în Noua Caledonie, întrucât un furnizor de servicii de internet a fost atacat din exterior cu scopul de a satura reţeaua din Noua Caledonie", a explicat Christopher Gygès, membru al guvernului colegial local (Les Loyalistes), într-o conferinţă de presă. Între timp, a precizat el, "echipele statului şi ale OPT (Departamentul pentru Poştă şi Telecomunicaţii) au reuşit să oprească acest atac înainte ca acesta să provoace pagube majore". Atacul a avut loc la foarte scurt timp după anunţul că preşedintele Franţei va veni în Noua Caledonie, a menţionat Christopher Gygès. Majoritatea adreselor IP ale autorilor atacului cibernetic din Noua Caledonie proveneau din Rusia, a subliniat membrul guvernului responsabil cu problemele digitale. În total, au fost identificate 95.000 de încercări de conectare în doar câteva secunde. Milioane de e-mailuri au fost trimise simultan către o adresă de e-mail scopul fiind să satureze reţeaua şi să o facă inoperabilă, a adăugat Christopher Gygès. Emmanuel Macron a părăsit marţi seara Parisul pentru a se deplasa în Noua Caledonie, unde intenţionează să înfiinţeze o "misiune" cu scopul de a calma situaţia în arhipelag, care este scena unor revolte începând de lunea trecută, soldate deja cu şase morţi. Sunt cele mai grave tulburări din ultimii 40 de ani în arhipelagul francez. Protestatarii şi cei 1.000 de poliţişti francezi trimişi ca întăriri se joacă "de-a şoarecele şi pisica" în Noua Caledonie, a declarat miercuri un grup de independenţi, înainte de sosirea preşedintelui francez Emmanuel Macron, relatează Reuters. Preşedintele urmează să aterizeze joi în acest teritoriu francez de peste mări din Pacific. Înaltul Comisariat al Franţei a declarat că Macron va fi însoţit de miniştrii apărării şi de interne pentru discuţiile de joi, iar aproximativ 100 de membri ai GIGN (grupul tactic de răspuns de elită) au fost desfăşuraţi în Noua Caledonie. Tulburările din arhipelag au fost declanşate de reformele electorale adoptate de Paris în urmă cu o săptămână. Unii lideri locali se tem că modificările făcute vor dilua votul indigenilor kanak, care reprezintă 40% din populaţie. Peste 1.000 de întăriri de securitate din Franţa se află pe teren, aproximativ 90 de baricade au fost îndepărtate de pe drumuri, iar noaptea a fost mai calmă, în ciuda a două incendii în Noumea, capitala Noii Caledonii, a declarat miercuri Înaltul Comisariat. Aproximativ 20 de arestări au fost efectuate marţi, iar 280 de protestatari au fost arestaţi în ultima săptămână. Franţa a anexat Noua Caledonie în 1853 şi a acordat coloniei statutul de teritoriu de peste mări în 1946. Noua Caledonie este al treilea producător de nichel din lume, dar sectorul este în criză, iar unul din cinci locuitori trăieşte sub pragul sărăciei. Insula se află la peste 16.000 km de Franţa continentală şi la aproximativ 1.500 km est de Australia. Peste o sută de turişti străini au fost evacuaţi marţi cu zboruri charter ale guvernelor australian şi neozeelandez, în condiţiile în care aeroportul din Noua Caledonie rămâne închis pentru zborurile comerciale. Departamentul de Stat al SUA a declarat că un cetăţean american s-a aflat printre cei evacuaţi la Brisbane. La Bucureşti, Ministerul de Externe a anunţă luni că încă un cetăţean român şi-a anunţat prezenţa în Noua Caledonie, numărul total al persoanelor monitorizate fiind de patru.