Cercetătorii observă înverzirea accelerată a peisajelor alpine din Carpați

Aproape jumătate din peisajele alpine din Carpați au suferit schimbări vizibile în ultimele patru decenii, conform unui studiu internațional coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetătorii au remarcat o creștere a vegetației la peste 1.500 metri altitudine, influențată în principal de reducerea pășunatului.

Studiul a fost realizat prin compararea unor fotografii aeriene vechi, de tip Corona, cu imagini recente de pe Google Earth. Dan Turtureanu, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai, explică: „Am utilizat aceste seturi de fotografii aeriene de tip Corona realizate la sfârșitul anilor '60 și le-am comparat cu imaginile de tip Google Earth care sunt preluate în anii recenți”.

Potrivit digi24.ro, cercetătorii au evidențiat extinderea tufărișurilor de afin, merișor, ienupăr și rododendron, ca parte a procesului de înverzire generat de schimbările climatice și economice. Dan Turtureanu adaugă: „Avem și niște beneficii funcționale, fiindcă acești arbuști contribuie la purificarea apelor. Sunt specii care, în mod natural, se găsesc abundente, deci nu sunt specii neapărat rare, chiar și rododendronul, care este o specie tipică pentru Carpați”.

Mihai Pușcaș, directorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, notează că în Carpați schimbarea managementului terenurilor are un impact mai mare decât schimbările climatice: „Să nu uităm ca aceste regiuni întinse, despădurite și care sunt acum pajiști, cândva au fost acoperite ori de păduri, ori de suprafețe de arbuști. Acum, pe anumite porțiuni, apare o renaturare.” Specialiștii avertizează că în lipsa pășunatului, pădurile ar putea reveni în zonele joase ale Carpaților în următoarele decenii.