România se confruntă cu o furtună de cod roșu

România se confruntă cu o furtună de cod roșu

România se pregătește pentru o furtună puternică marcată de cod roșu, cu avansul unei mase de aer polar care va afecta țara în cursul zilei de astăzi. Furtuna violenta denumită Ashley se va suprapune cu viitura de pe Dunăre, amplificând astfel riscurile de inundații. În județul Sălaj, grindina a provocat deja daune semnificative, iar autoritățile sunt în stare de alertă. Se estimează că furtuna ar putea genera probleme în mai multe localități, în special în zonele unde digurile au fost slăbite recent din cauza inundațiilor.

Agenția Națională Apele Romane avertizează că, dacă debitele Dunării vor depăși 15.000 metri cubi pe secundă, asemănător cu situația din 2006, digul de la Borcea ar putea ceda, ceea ce ar duce la inundarea Autostrăzii Soarelui. Județele Teleorman, Giurgiu și Dolj sunt de asemenea vizate de riscuri asemănătoare, cu un nivel al Dunării în continuă creștere. Viitura este așteptată să ajungă în România pe 1 octombrie, cu un debit estimat la 8.000 de metri cubi pe secundă, aproape dublu față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

În timp ce autoritățile au fost optimiste până acum, se confruntă cu provocările aduse de noua furtună. Ciclonul ce traversează Europa este așteptat să determine precipitații de până la 80 de litri pe metrul pătrat în România în acest weekend. Situația este deosebit de critică în zonele unde digurile de pe Dunăre sunt compromise. De exemplu, în Giurgiu, digul care protejează localitatea Prundu a fost afectat de vizuini, iar în Islaz, județul Teleorman, digul prezintă două fisuri.

Lipsa de investiții în infrastructură a dus la vulnerabilitatea digului de pe brațul Borcea, care nu poate rezista la debite mai mari de 15.000 metri cubi pe secundă. La Bistrița, malurile de pământ sunt expuse riscului determinat de apele învolburate ale râurilor. De asemenea, un raport recent al Curții de Conturi subliniază faptul că aproape jumătate dintre digurile și barajele din România funcționează fără autorizații de siguranță, ceea ce ridică semne de întrebare legate de pregătirea autorităților în fața unei astfel de situații extreme.