Vârsta surprinzătoare la care deszăpezirea devine riscantă pentru inimă

Deszăpezirea poate fi o activitate normală în timpul iernii, dar un studiu recent sugerează că bărbații de o anumită vârstă riscă o creștere semnificativă a atacurilor de cord în timpul acestei activități. Incidența atacurilor de cord crește cu 16% la bărbații afectați de ninsori puternice, conform unui studiu canadian realizat pe parcursul a două decenii, potrivit aol.com.

Începând cu faptul că zăpada umedă este extrem de grea, un studiu a arătat că o lopată plină cu zăpadă cântărește în medie 7,25 kg. „Aceasta înseamnă 7,25 kg per lopată, 12 ridicări pe minut timp de 10 minute,” afirmă Barry Franklin, Ph.D., purtător de cuvânt al Asociației Americane a Inimii și director al Cardiologiei Preventive și Reabilitării Cardiace la Beaumont Health în Royal Oak, MI. Aceasta se adună la aproape 900 kg, echivalentul unei mașini subcompacte.

👉 Efortul fizic intens implicat în deszăpezire și efectele asupra ritmului cardiac

Un alt studiu efectuat de echipa lui Franklin a descoperit că ritmul cardiac al celui care deszăpezește poate ajunge până la 97% din ritmul maxim, mai mult decât în timpul unui test pe bandă rulantă la efort maxim. De asemenea, ninsorile au loc, de obicei, în condiții de temperaturi scăzute. Când respiri aer rece, vasele de sânge se îngustează, dificultând circulația sângelui și crescând tensiunea arterială, ceea ce face și mai dificil pentru inimă să primească suficient sânge.

👉 Pericolele specifice deszăpezirii pentru persoanele cu risc cardiac

Ce face ca deszăpezirea să fie în mod special periculoasă este natura activității. Aceasta este un efort static, adică stai pe un loc și folosești partea superioară a corpului pentru a ridica grămezi de zăpadă grea și umedă. „Cu acest tip de exercițiu, observăm creșteri bruște și mari ale ritmului cardiac și tensiunii arteriale,” explică Franklin. Ridicarea cu brațele solicită mult mai mult inima decât dacă ai ridica același greutate cu picioarele. Când împingem și ridicăm, tindem să ne blocăm respirația, ceea ce crește ritmul cardiac și tensiunea arterială.”

O altă problemă este că în timp ce deszăpezim, inima bate rapid, dar picioarele nu se mișcă, ceea ce poate duce la acumularea de sânge în extremități inferioare. Arterele inimii se îngustează din cauza frigului, ceea ce crește și mai mult tensiunea arterială și reduce cantitatea de sânge care ajunge la inimă. „Oamenii nu întâmpină probleme când au 20 sau 30 de ani pentru că nu au dezvoltat boli coronariene,” spune Franklin. „Dar dacă au între 45 și 50 de ani sau mai mult, cu boli de inimă cunoscute sau ascunse, mai ales cei care sunt sedentar, această activitate este foarte periculoasă.”

Franklin recomandă ca persoanele în a șaptea și a opta decadă de viață să lase deszăpezirea pe seama altora. Chiar dacă au deszăpezit anterior fără probleme, mai ales dacă au fumat sau au alte riscuri pentru sănătate, este recomandat să renunțe.

„Împingeți, nu ridicați. Împingerea zăpezii de pe trepte cu lopata, în loc să o ridicați, reduce stresul asupra inimii,” spune Franklin. De asemenea, este important să observăm vântul și temperatura. Când temperatura resimțită este foarte scăzută, vasoconstricția va fi mai gravă. Îmbrăcați-vă în straturi, cu o pălărie, mănuși și eșarfă. Evitați mesele grele, fumatul sau alcoolul înainte și după deszăpezire.

Franklin sugerează adoptarea unei metode de muncă-odihnă pentru a ajuta ritmul cardiac și tensiunea arterială să revină la normal, și recomandă utilizarea unei lopeți electrice, care este mai sigură în ciuda riscurilor existente. Este esențial să nu ignorați simptomele și, dacă simțiți vreo durere sau disconfort, să opriți activitatea. „Dacă simțiți semne ale unui atac de cord, sunați la 911 sau mergeți imediat la spital,” adaugă Franklin.