România se confruntă cu deficit bugetar tot mai mare
România se confruntă cu deficit bugetar tot mai mare
România se ridică în fața unei probleme vechi de ani de zile: deficitul bugetar. Această situație critică pare să se agraveze în 2023, cu deficite estimate între 6-7%, considerându-se aproape normale. Valentin Tataru, economist-șef la ING Bank România, subliniază că o creștere a impozitelor în 2025 nu ar fi o surpriză. De asemenea, se estimează că inflația va rămâne peste 4% până la sfârșitul anului 2025.
Dacă România va continua marile sale proiecte de infrastructură, ar avea șanse să mențină o creștere economică semnificativă, depășind nu doar țările din vestul Europei, ci și cele din regiune. În prezent, indicatorii macroeconomici arată o economie în creștere, dar dezechilibrată, cu variații mari între sectoare.
Industria se află în declin, în timp ce sectorul construcțiilor beneficiază de pe urma lucrărilor publice de infrastructură. Serviciile, esențiale pentru încrederea mediului privat, stagnează, în ciuda creșterii salariilor. Agricultura, pe de altă parte, are de suferit anul acesta din cauza secetei.
România se află sub supravegherea Comisiei Europene din cauza deficitului excesiv. Măsurile făcute pentru a corecta situația nu se preconizează a fi semnificative în acest an. Piața și agențiile de rating monitorizează cu atenție aceste evoluții, iar eventualele reacții negative pot apărea rapid. În același timp, o reducere bruscă a deficitului ar putea genera șocuri economice, făcând corectarea acestei situații complexe o provocare pe termen lung.
Privind spre 2025, se întrevede o potențială introducere a impozitului progresiv, iar o creștere a TVA-ului nu este exclusă. Deși nu s-au decis măsuri clare, discuțiile din jurul acestor subiecte sunt în desfășurare. Tataru consideră că ar fi mai bine pentru România să mențină cota unică, fără excepții, pentru câțiva ani, chiar dacă adoptarea impozitului progresiv pare inevitabilă.
În ceea ce privește salariul minim, corelarea acestuia cu salariile europene stârnește întrebări. Deciziile politice din jurul acestei creșteri nu au fost complet izolate de realitatea economică. Deși unele industrii, precum cea textilă, au resimțit efectele negative ale acestor ajustări, România rămâne posibil fără competitivitate pe termen lung în aceste sectoare.
Pe lângă aceste aspecte, se așteaptă o scădere a ratelor dobânzilor pentru împrumuturile statului, dar întârzierea ajustării fiscale ar putea împiedica o reflecție corespunzătoare a acesteia în costurile împrumuturilor, mai ales pe termen lung. Observațiile recente sugerează că politica monetară are un impact mai pronunțat pe termen scurt.
Această situație complexă necesită o abordare atentă și măsuri concertate pentru a îmbunătăți sănătatea economică a României.
