Într-o țară unde cei mai mulți oameni preferă banii cash, ambiția premierului Edi Rama de a transforma Albania în prima economie din lume fără bancnote până în 2030 ar produce un șoc în toată societatea. Acest vis pare cu atât mai greu de realizat cu cât mai mult de jumătate dintre albanezi nu au niciun cont bancar, potrivit datelor Băncii Mondiale. Motivul pentru care guvernul încearcă să scape de banii cash ține de faptul că multe tranzacții au loc pe sub mână. Eliminarea banilor cash „este o prioritate absolută pentru țările cu un nivel înalt de informalitate și sume destabilizatoare de bani ilegali în sistemul financiar”, a explicat Selai Xhepa, profesor de științe economice de la Universitatea din Tirana, pentru Politico. Problema este că sistemul bancar și societatea s-ar putea să nu fie pregătite să facă acest pas important. De foarte mulți ani, albanezii au preferat să își pună banii la saltea – alături de puștile AK-47, după cum le place lor să glumească – decât să îi depună la bancă. Ei preferă să își gestioneze economiile în afara sistemul bancar și insistă de cele mai multe ori să facă plăți cu bani cash. Chiar și în ghidurile turistice despre Albania, fraza „banii cash fac legea” apare deseori pe lista cu sfaturi pentru vizitatori. Deși cele mai multe lanțuri de magazine și restaurante mari acceptă acum carduri bancare, cafenelele, saloanele de înfrumusețare, buticurile, alimentarele și chiar și companiile de telecomunicații cer în continuare tranzacții în bani cash. Guvernul de centru-stânga vrea să schimbe imaginea Albaniei, care a fost descrisă într-un raport din 2024 al Comisiei Europene drept o „mare economie informală” care subminează afacerile și competiția – și, evident, colectarea corectă a impozitelor. Economia gri a Albaniei, adică partea economiei care nu apare în statisticile oficiale, ar reprezenta între 29% și 50% din produsul intern brut, potrivit unor estimări. Albania va impune în curând un plafon pentru achizițiile efectuate cu bani cash și va integra sistemul bancar cu sistemul de plăți SEPA al Uniunii Europene până în luna octombrie, având ca mai apoi să fie introduse și plățile SEPA instant. Una dintre probleme este că albanezilor pur și simplu nu le plac băncile. Un sondaj recent al Asociației Băncilor Albaneze a descoperit că doar 34% din populație are încredere în bănci, iar Banca Mondială a raportat că mai puțin de 50% din albanezi au un cont bancar. Nu toți politicienii albanezi sunt convinși de inițiativa guvernului. Cofondatorul Partidului Democratic din opoziție și fostul prim-ministru adjunct, Genc Pollo, a spus că eliminarea zonelor gri prin interzicerea banilor cash este ca și când ai folosi artileria ca să omori găini. „Este un atac asupra libertăților personale ale deținătorilor legitimi de bancnote.” Pollo nu crede că o societate fără bani cash va reduce numărul de cazuri de spălare de bani și că ar fi mai bine să se implementeze reglementări mai inteligente și să existe mai multă concurență în rândul platformelor online de bani și criptomonede. „Este doar una dintre acele idei ale lui Rama prin care să distragă atenția de la problemele reale ale țări, precum corupția sau costul mare al traiului”, a spus și Erald Kapri, un deputat din partea Partidului Oportunitatea de centru-dreapta. Ideea de a renunța complet la banii cash este în curs de implementare în mai multe țări dezvoltate precum Suedia, Estonia sau Irlanda. Pentru Albania, această misiune pare una foarte ambițioasă, mai ales dacă tranziția la o societate fără bani cash va avea loc până în 2030. Succesul inițiativei depinde mult de introducerea unei infrastructuri de plăți digitale low-cost și ușor de accesat care ar putea include o monedă digitală a băncii centrale sau o platformă națională de plăți instant.