Decizia CCR privind secretizarea declaraţiilor de avere ridică semne de întrebare pentru Agenția Națională de Integritate
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Decizia CCR privind secretizarea declaraţiilor de avere ridică semne de întrebare pentru Agenția Națională de Integritate
Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat joi după-amiaza la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituționale anumite prevederi ale legii privind transparența declarațiilor de avere și interese ale oficialilor. Potrivit ANI, măsura adoptată de CCR "poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică", relatează digi24.ro.
Conform comunicatului emis de ANI, decizia CCR va avea un impact negativ asupra procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Agenția notează că, în prezent, pe site-ul său sunt publicate peste 12 milioane de declarații, iar "decizia judecătorilor constituționali poate duce la eliminarea accesului public la aceste documente".
De asemenea, ANI afirmă că această decizie poate duce la anularea publicării declarațiilor de avere și interese, fapt pe care îl consideră grav. Potrivit unor prevederi ale Legii nr. 176/2010 declarate neconstitutionale, agenția susține că se va pierde o vitală metodă de transparență și control public. În plus, această situație ar putea afecta și progresele înregistrate de România în cadrul raportului GRECO al Consiliului Europei, care evaluează eforturile luate în domeniul combaterii corupției.
ANI menționează că, în prezent, sistemul național de declarații de avere și interese funcționează ca un exemplu din multe puncte de vedere, fiind monitorizat de agenție. De asemenea, aceasta subliniază că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată, raportând și decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum cazul Wypych contra Poloniei, unde curtea a respins obiecția unui membru al consiliului local de a depune declarație, considerând că obligația este justificată pentru transparență.
Potrivit notează ANI, accesul public la declarații, inclusiv online, sprijină transparența și responsabilitatea în activitatea publică. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat că publicarea acestor declarații este legitimate, argumentând că publicul are un interes legitim în a cunoaște modul în care oficialii își gestionează bunurile și interesele pentru a asigura responsabilitatea și integritatea funcționarilor.
Reacția agenției vine după ce, joi, CCR a decis, cu unanimitate, că anumite articole din legea ANI sunt neconstituționale, alegând să nu oblige oficialii să facă declarații de avere privind bunurile soților și copiii. Curtea a motivat această decizie afirmând că "o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu," deoarece angajamentele pe propria răspundere implică răspunderea penală a declarantului.
În plus, CCR a argumentat că publicarea declarațiilor de avere și interese "încalcă dreptul la protecția vieții private", considerând suficient ca aceste declarații să fie depuse la organele competente pentru verificare. În acest context, ANI subliniază că inițiativele de transparentizare și publicare a declarațiilor au trecut anterior prin avizul Curții.
Este important de menționat că asemenea posibile modificări ale legislației naționale în domeniul transparenței și integrității publice atrag atenția și pe scena internațională, fiind discutate inclusiv în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană. Potrivit unor studii ale Băncii Mondiale, peste 160 de țări au adoptat sisteme de declarații de avere și interese.
ANA insistă, în concluzie, că deciziile sale și metodologia de publicare a declarațiilor de avere și interese sunt în concordanță cu legislația europeană și cu principiile internaționale de transparență, inclusiv Conventia ONU împotriva corupției, care obligă statele semnatare să ia măsuri pentru prevenirea conflictelor de interese în sectorul public.
