Guvernul elvețian a avut luni discuții de criză pentru a veni cu o propunere care l-ar putea descuraja pe președintele american Donald Trump să impună țării tarife vamale de 39% în mai puțin de trei zile, potrivit Bloomberg. Întrucât rata - cea mai mare dintre națiunile industrializate - urmează să intre în vigoare pe 7 august, președinta și ministra de Finanțe Karin Keller-Sutter a convocat luni o reuniune de urgență a Consiliului Federal, pentru a discuta despre cum să procedeze. În timp ce oficialii lucrau în culise, la Palatul Federal, pentru a găsi o soluție, problema a dominat conversațiile din timpul prânzului în parcurile orașului Berna. Separat, negociatorii Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice din Elveția i-au contactat pe omologii lor americani pentru a încerca să găsească o soluție. Agenția, care a încheiat un acord provizoriu mult mai favorabil cu SUA în urmă cu mai bine de o lună, a organizat, de asemenea, o ședință de informare cu liderii de afaceri luni. Keller-Sutter, care a fost criticată în presa elvețiană în weekend pentru că i-a permis lui Trump să o ia prin surprindere fără un plan de rezervă, a declarat că ar fi dispusă să facă o călătorie de ultim moment la Washington dacă ar considera că există o șansă de a se ajunge la o înțelegere. „Nu exclud o astfel de vizită, dar mai întâi, cele două părți ar trebui să își apropie pozițiile”, a declarat ea pentru ziarul Schweiz am Wochenende. Nu este clar ce răspuns, dacă a existat vreunul, a existat din partea guvernului SUA. „Este regretabil că elvețienii au avut nevoie de atât de mult timp” pentru a reacționa, spune Thomas Borer, un fost diplomat elvețian care își conduce acum propria firmă de consultanță, reiterând criticile formulate în presă. Citește și: Brandurile europene apelează la o clauză vamală obscură pentru a contracara tarifele lui Trump. Ce este regula „First Sale” În ciuda reacțiilor negative, președinta elvețiană nu se confruntă cu niciun pericol imediat de a-și pierde funcția. Sistemul este conceput pentru continuitate, iar președinția se rotește anual, ceea ce înseamnă că mandatul ei la conducerea țării se va încheia la sfârșitul anului. Administrația Trump a justificat mișcarea de vineri susținând că Elveția a furat, în esență, bani de la SUA și, prin urmare, ar trebui să fie afectată de o rată tarifară proporțională cu deficitul comercial - o idee pe care Keller-Sutter a respins-o ca fiind „absurdă”. Elveția a înregistrat anul trecut un excedent comercial bilateral de 38 de miliarde de dolari cu SUA, conform datelor SUA, acesta fiind al 13-lea cel mai mare pentru cea mai puternică economie a lumii. În timp ce exporturile elvețiene către SUA s-au prăbușit după introducerea tarifelor vamale în aprilie, acestea și-au revenit în iunie, ceea ce sugerează că schimburile comerciale dintre cele două țări au rămas robuste. Nu există multe opțiuni disponibile pentru Elveția, dar una dintre ele este de a oferi cumpărarea de gaze naturale lichefiate din SUA. Deși această țara fără ieșire la mare se concentrează pe energia hidroelectrică și nucleară, folosește o cantitate mică de gaze, în principal iarna, pentru a amortiza fluctuațiile aprovizionării cu energie. Dacă Elveția ar alege să importe mai multe gaze, ar trebui să călătorească prin țările vecine, ceea ce ar putea crește costurile de tranzit. Până acum, se pare că e de așteptat ca Keller-Sutter și guvernul să obțină o înțelegere mai bună. Indicele de referință al pieței elvețiene SMI a scăzut cu doar 0,43% luni, la ora 11:37. „Ne așteptăm ca negocierile să aducă rata de 39% mai aproape de cea de 15% convenită cu UE”, au declarat strategii de investiții de la Lombard Odier într-o notă de cercetare. „În cazul puțin probabil în care această dispută comercială nu se rezolvă”, au adăugat ei, își vor revizui previziunile privind produsul intern brut. Având în vedere „volatilitatea deciziilor pe care le-am văzut din SUA”, există speranță că se poate găsi o soluție, a declarat pentru Bloomberg Franziska Ryser, o parlamentară a Partidului Verde. „Pe de altă parte, trebuie să tragem concluzii politice din situație și să recunoaștem că — cel puțin sub administrația Trump — America nu mai este un partener de încredere”, a spus ea. „Asta înseamnă că ar trebui să consolidăm cooperarea cu UE și să ne coordonăm mai strâns cu partenerii noștri europeni.” Citește și: Taxe vamale exorbitante pentru mărfurile din zeci de ţări, anunțate de Donald Trump