Banca Națională a României deține aproximativ 104 tone de aur
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Banca Națională a României deține aproximativ 104 tone de aur
Banca Națională a României (BNR) păstrează un stoc de aproximativ 104 tone de aur, conform unui răspuns al instituției, transmis la solicitarea unui parlamentar. Informațiile au fost comunicate pe 22 mai și arată că rezervele de aur ale României s-au menținut relativ constante din 2007.
Cele 104 tone de aur sunt depozitate atât în Marea Britanie, la Banca Angliei, cât și în România. BNR subliniază că "cantitatea de aur aflată în custodie la Banca Angliei aparține în continuare României și nu poate fi folosită decât la instrucțiunile exprese ale Băncii Naționale a României", așa cum notează digi24.ro.
Valoarea unui gram de aur a fost, începând cu 20 mai și până pe 23 mai, de aproximativ 476 de lei. Astfel, rezerva de aur a României ar valora în jur de 9.9 miliarde de euro. BNR menționează că depozitarea rezervei de aur în locații diferite este o practică frecventă în rândul băncilor centrale, având scopul de a diversifica riscurile.
"Menținerea unei părți a stocului de aur în custodie la Banca Angliei are în vedere o distribuție echilibrată a rezervelor între cele două locații", afirmă BNR. Instituția precizează că verificările lingourilor pe care le deține la Banca Angliei se fac anual, ultima verificare având loc în octombrie 2024.
BNR subliniază că fiecare bancă centrală decide asupra structurii rezervelor internaționale în funcție de "obiectivele tactice și strategice adoptate, precum și de condițiile economice și financiare globale". Obiectivele principale ale BNR sunt siguranța și lichiditatea, esențiale pentru consolidarea bonității financiare internaționale a României și reducerea costurilor de finanțare externă.
Deciziile legate de dimensiunea și administrarea rezervei de aur se bazează pe analize care iau în considerare aspecte tactice, operaționale și economice. Aceste analize sunt menite să asigure un echilibru între beneficiile posibile și riscurile asociate, care includ "cheltuieli semnificative în cazul unor achiziții mari și expunerea la pierderi financiare în urma fluctuațiilor negative de preț".
