Ucrainenii au aflat în această săptămână pe propria piele ce înseamnă politica lui Trump „America first” („America, pe primul loc”), odată cu suspendarea de către SUA a ajutoarelor militare critice pentru armata Kievului, în special muniții antiaeriene și arme de precizie, informează publicația The Moscow Times. Conform unor surse citate de The Economist, tăierea bruscă a ajutorului militar pentru Ucraina decisă zilele trecute a inclus și un pachet de 30 de rachete Patriot. Astfel, Ucraina a rămas fără rachete Patriot încă din luna mai. Decizia SUA a venit în urma unui raport al Pentagonului conform căruia stocurile de muniții ale armatei americane s-au redus. Industria americană va produce în acest an doar 740 de rachete Patriot. Costul unei astfel de rachete este de circa 4 milioane de dolari. Cel mai apropiat model european de rachetă cu rază lungă de acțiune, comparabil cu Patriot, este SAMP/T, însă software-ul acestei rachete a dat rateuri când a fost testat efectiv în luptă. Printre celelalte armamente antiaeriene stopate de americani se numără 25 de lansatoare antiaeriene portabile Stinger, cu rază scurtă de acțiune, precum și 92 de rachete aer-aer de tip „Sparrow”, care pot fi lansate de avioanele F-16 aflate în dotarea armatei ucrainene. Stoparea livrărilor de muniții antiaeriene are loc într-unul din cele mai dificile momente pentru Ucraina: zilele trecute, rușii au lansat un număr record de 60 rachete și 477 de drone (537, în total) asupra orașelor ucrainene. Record doborât apoi în noaptea de joi spre vineri, când rușii au lansat un nou val de atacuri cu 539 de drone și 11 rachete. Practic, Rusia și-a dublat numărul de drone și de rachete folosite în atacurile asupra Ucrainei în cele șase luni de când Trump a devenit președinte. În același timp, Germania s-a arătat deja dispusă să cumpere rachete Patriot de la americani, pe care să le dea apoi Kievului. Astfel, liderii germani poartă negocieri intense cu Washingtonul pentru a achiziţiona sisteme de apărare aeriană Patriot pe care să le transfere Ucrainei, după ce Statele Unite au ordonat o pauză în livrarea unor arme, a declarat vineri un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin. „Există diferite modalităţi de a umple acest deficit de (sisteme) Patriot", a afirmat purtătorul de cuvânt, precizând că o opţiune luată în considerare este de a cumpăra sisteme Patriot din SUA şi a le transfera apoi Ucrainei. Pe lângă sisteme antiaeriene, americanii au oprit și livrarea de rachete antitanc sau obuze de artilerie. Conform Moscow Times, ucrainenii ar fi urmat să primească acum 8.500 de obuze de artilerie. Anul trecut, armata ucraineană trăgea în jur de 3.600 de obuze pe zi. Armata rusă trăgea, inițial, 40.000 de obuze pe zi dar, conform șefului armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, cadența coborâse la 23.000-28.000 de obuze/zi în luna aprilie. De regulă, rapoartele zilnice ale armatei ucrainene adună la un loc atât numărul de „obuze” propriu-zise, cât și proiectilele-rachetă de tip „Katiușa” trase zilnic de armata rusă. De asemenea, Sîrski a mai adăugat că ucrainenii compensează numărul de obuze clasice cu dronele kamikaze care sunt folosite în scopuri similare artileriei pentru a lovi vehicule, concentrări de trupe, fortificații etc. Țările europene și-au propus să mărească producția de obuze de 155 mm (calibru standard NATO pentru artileria grea) la 2 milioane pe an, obiectiv de atins până în 2026. Comparativ, Rusia produce în trei luni muniția pe care NATO o produce într-un an, după cum a arătat Mark Rutte. De asemenea, ucrainenii au început și ei să producă local obuze în calibru NATO, precum și obuze de 122 mm (pentru piesele de artilerie moștenite din perioada sovietică). Scopul declarat al Kievului: 1000.000 de obuze în 2025 și 600.000 de obuze în 2026.