Granița dintre Polonia și Germania, care a fost trasată de-a lungul râului Neisse în 1945 și a împărțit orașul Guben în două, nu a mai fost mult timp o barieră în calea localnicilor care treceau podul zilnic dintr-o parte în alta a frontierei. Acum, însă, podul a devenit din nou un simbol al separării, după ce Berlinul și Varșovia au reintrodus controalele la granița comună și și-au intensificat disputa legată de gestionarea refugiaților într-o perioadă în care opoziția față de imigranți este tot mai mare. Luna trecută, podul care leagă orașele Guben (din Germania) și Gubin (din Polonia) a fost scena unor evenimente foarte rare de când Polonia s-a alăturat spațiului Schengen, în 2007: reîntoarcerea paznicilor de frontieră și reintroducerea controalelor vamale. Decizia autorităților poloneze a venit ca un răspuns la acțiunile Berlinului din luna mai, atunci când noul cancelar Friedrich Merz a înăsprit controalele la granița cu Polonia pentru a opri intrarea solicitanților de azil. Cancelarul german a luat această decizie după ce, cu puțin timp înainte de alegeri, un imigrant a înjunghiat mortal un copil, iar mesajul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania de a cere deportări în masă a început să rezoneze cu tot mai mulți votanți germani, scrie Financial Times. Acțiunile dure luate de Merz au venit cu câteva săptămâni înainte de alegerile foarte strânse din Polonia, unde problema imigrației a fost unul dintre subiectele principale. Premierul polonez Donald Tusk a fost nevoit până la urmă să reintroducă verificările la granița cu Germania pentru a opri eventualele deportări ale imigranților din țara vecină. Ambele țări au invocat măsuri de urgență pentru a suspenda legislația care se aplică spațiului Schengen ce garantează libera circulație. Nouă dintre cele 29 de țări din Schengen desfășoară în prezent verificări de-a lungul granițelor interne ale acestei zone. Prins la mijloc în conflictul dintre Berlin și Varșovia, primarul orașului german Guben, Fred Mahro, a spus că îl întristează să vadă paznici de frontieră „care se uită unii la alții ca în timpul Războiului Rece”. „Ne-am obișnuit cu altceva; Europa poate oferi ceva diferit. Europa este construită pe încrederea între vecini. Când acea încredere se erodează, Europa suferă.” Vechi resentimente au renăscut, de asemenea, la granița polonezo-germană: luna aceasta, steaguri și bannere au fost afișate de partea poloneză a graniței pentru comemorarea revoltei din Varșovia din 1944 care a fost înăbușită de forțele naziste. „Este prima dată când s-a întâmplat ceva de acest gen”, a explicat primarul orașului polonez Gubin, Zbigniew Boloczko. Noile măsuri introduse de Merz, care se adaugă celor luate anul trecut de predecesorul său, Olaf Scholz, marchează o ruptură definitivă de politica fostului cancelar conservator al Germaniei, Angela Merkel, care în perioada 2015-16 a permis unui număr de aproximativ 1 milion de refugiați, majoritatea din Siria, să ceară azil. „Controalele sunt un mesaj transmis lumii că politica de imigrație a Germaniei a fost greșită și că [guvernul] vrea să aducă din nou sub control imigrația”, a spus Knut Abraham, un deputat din partea Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU) care se ocupă de relațiile dintre Germania și Polonia. Cu toate că Tusk și Merz sunt politicieni pro-UE și de centru-dreapta și au o relație mult mai bună decât precedenții lideri de la Berlin și Varșovia, „ei rămân ostaticii politicilor interne și sunt foarte îngrijorați de faptul că extrema dreaptă le suflă în ceafă”, a explicat Joanna Maria Stolarek, director al Fundației Heinrich Boll de la Varșovia. În Gubin, tensiunile s-au aprins imediat ce Germania a reinstaurat controalele la granița cu Polonia. Voluntari polonezi care se autointitulau „justițiari” au apărut în zona din apropierea podului ca să se asigure că „nimeni nu vine din partea germană”, potrivit lui Boloczko. Tusk i-a numit „huligani”, în timp ce partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) i-a descris drept apărători ai suveranității Poloniei. După ce liderul grupării de justițiari, Robert Bakiewicz, a fost grațiat de președintele Karol Nawrocki, premierul Tusk a denunțat decizia spunând că este un „scandal” instigat de PiS. În dreptul podului din Guben, luna aceasta, un grup de polițiști de frontieră oprea mașini din cinci în cinci minute. De partea cealaltă, trei soldați – doi dintre ei, înarmați – verificau actele de identitate ale persoanelor care doreau să traverseze granița pe jos. Traficul era destul de fluid, spre deosebire de cozile lungi care se formează la alte puncte de trecere a graniței, în Frankfurt an der Oder sau Gorlitz. La scurt timp după ce și Polonia a început să facă verificări, un refugiat din Afghanistan care încerca să intre în Guben a fost întors din drum de polițiștii germani și, apoi, și de cei polonezi. Într-un final, el a fost lăsat să intre înapoi în Germania. Primarul german Mahro a spus că anul trecut a văzut o camionetă care a lăsat mai mulți pasageri în apropiere de pod. „Oamenilor li s-a spus să treacă granița în Germania și să ceară azil.” Alții au trecut râul, și-au schimbat hainele și și-au abandonat bagajele. Varșovia a refuzat propunerea Berlinului de a organiza controale vamale comune la graniță. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a spus că un ministru german „nu ne va spune nouă ce să facem în Polonia”. „Mult timp, Polonia nu a existat pe harta Europei”, a spus și Boloczko. „Am luptat mult și din greu ca să o repunem [pe hartă].” După ce cererile de azil în Germania au scăzut cu 50% în prima parte a acestui an, ministrul german de interne Alexander Dobrindt a anunțat că măsurile de la graniță vor fi extinse și după luna septembrie. În același timp, guvernul lui Tusk a anunțat Bruxellesul că Varșovia va prelungi controalele vamale pentru cel puțin 60 de zile. „Nu văd cum Merz sau Tusk vor renunța la aceste controale la graniță”, a spus Stephan Lehnstaedt, istoric al Universității Touro de la Berlin. „Este ca dezarmarea – primul care acționează va părea slab. Populiștii de dreapta îl vor critica din momentul în care o va face.”