Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat joi că omologul său american Donald Trump i-a spus că ar putea participa la eventualele negocieri de pace între Ucraina şi Rusia în Turcia, dacă şi preşedintele rus Vladimir Putin ar accepta să participe. În zborul de întoarcere de la summitul NATO, unde s-a întâlnit cu Donald Trump pentru prima oară de la revenirea acestuia la Casa Albă în ianuarie, Recep Tayyip Erdogan le-a declarat jurnaliştilor care îl însoţeau că i-a transmis preşedintelui american că Ankara va încerca să-i aducă la masa tratativelor pe liderii Ucrainei şi Rusiei pentru negocieri de pace. „El (Trump) a spus dacă preşedintele rus Vladimir Putin vine la Istanbul sau Ankara pentru o soluţie, voi veni şi eu»”, a afirmat joi Erdogan, citat de serviciul său de presă, potrivit Reuters, preluată de Agerpres. „Vom stabili contactele necesare şi, cu voia Celui de Sus, sperăm să organizăm această întâlnire cât mai curând posibil”, a mai spus liderul turc. La presiunea SUA, care ameninţă să se retragă din „mediere”, Rusia şi Ucraina au avut în ultimele luni două runde de negocieri directe la Istanbul, al căror singur rezultat a fost schimbul de prizonieri şi de trupuri de militari morți pe front. La ultima rundă, pe 2 iunie, cele două părţi au făcut schimb de memorandumuri privind soluţionarea conflictului, dar poziţiile lor nu s-au apropiat deloc. În timp ce Kievul insistă asupra unui armistiţiu de durată pentru desfăşurarea tratativelor, Moscova respinge orice încetare a focului, afirmând că se poate discuta şi fără oprirea luptelor, încercând să câştige mai mult teren pe câmpul de luptă. În plus, de la o zi la alta, Moscova îşi intensifică pe de o parte atacurile asupra teritoriului ucrainean, iar pe de alta îşi înăspreşte condiţiile pentru a se ajunge la pace. În afară de recunoaşterea celor patru regiuni anexate ilegal în septembrie 2022 - Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie - și Crimeea, anexată în 2014, Moscova cere Ucrainei să renunţe la aspiraţia de a adera vreodată la NATO şi reducerea dimensiunii armatei sale. Viceministrul de externe rus, Aleksandr Gruşko, a declarat luni, într-un interviu pentru agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti, că revocarea deciziei summitului NATO de la Bucureşti din 2008 - în care Ucrainei i se oferea perspectiva aderării în viitor la Alianţă - reprezintă una dintre principalele garanţii pentru Moscova. „Rusia consideră abrogarea deciziei summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea apartenenţă a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică drept una dintre garanţiile neaderării sale la blocul militar occidental”, a declarat Gruşko în interviu. Gruşko a afirmat că Moscova caută „garanţii juridice internaţionale solide privind neaderarea Ucrainei la NATO”. Potrivit responsabilului diplomatic rus, printre alte măsuri, acestea ar trebui să cuprindă şi refuzul Alianţei Nord-Atlantice de a accepta Ucraina în rândurile sale. Viceministrul de externe rus susţine că o astfel de abordare este necesară pentru a asigura securitatea Rusiei şi a preveni agravarea în continuare a situaţiei în Europa. Autorităţile ruse au declarat în repetate rânduri că planurile NATO de extindere spre Est reprezintă o „ameninţare directă la adresa intereselor naţionale” ale Rusiei, conform media de stat ruse.