Israelul desfășoară două campanii în Gaza: una pentru controlul militar al fâșiei, alta pentru controlul discursiv al modului în care lumea înțelege ceea ce se întâmplă acolo, scrie jurnalista Emma Graham-Harrison, corespondenta șefă a The Guardian în Orientul Mijlociu, într-o analiză privind limitarea accesului presei în Gaza. În teorie, jurnaliștii palestinieni și influencerii de pe rețelele sociale care documentează foametea, uciderile în masă și alte crime de război israeliene în Gaza sunt civili protejați de dreptul internațional. Dar aceste protecții prevăzute pe hârtie nu au însemnat mare lucru pe teren, în Gaza, de departe cel mai periculos loc din lume pentru un reporter, unde peste 180 de jurnaliști palestinieni au fost uciși în 22 de luni de război, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ). Chiar dacă este ilegală țintirea jurnaliștilor, CPJ a declarat că, în aceeași perioadă, 26 de reporteri au fost victime ale unor asasinate țintite, pe care le-a descris ca fiind crime. Cel mai recent caz este cel al corespondentului Al Jazeera, Anas al-Sharif, în vârstă de 28 de ani, ucis duminică în redacția sa improvizată din afara unui spital, împreună cu patru colegi. Grupurile pentru libertatea presei și jurnaliștii afirmă că aceste asasinate fac parte dintr-o campanie de intimidare menită să împiedice relatarea informațiilor vitale, pe care Israelul a justificat-o la nivel internațional cu calomnii și afirmații false, potrivit cărora țintele erau luptători Hamas sub acoperire. Având în vedere că reporterii internaționali nu au voie să relateze în mod independent din Gaza – doar câțiva au fost lăsați să intre sub escortă militară israeliană, dar nu au voie să se deplaseze liber sau să vorbească cu palestinienii –, munca jurnaliștilor din Gaza este esențială. „Nu am nicio îndoială că împiedicarea accesului internațional, uciderea jurnaliștilor, atacarea instalațiilor mass-media, pedepsirea publicațiilor [israeliene] precum Haaretz fac parte dintr-o strategie deliberată a Israelului de a ascunde ceea ce se întâmplă în Gaza”, a declarat Jodie Ginsberg, directorul executiv al CPJ. Ea a menționat un incident recent, când o echipă a BBC a transmis un reportaj dintr-un avion militar iordanian care arunca ajutoare umanitare în Gaza, dar a fost împiedicată de Israel să filmeze devastarea de la sol. „Am avut exemplul echipelor de știri internaționale cărora li s-a permis să filmeze aruncarea ajutoarelor, dar nu și devastarea de când s-au deschis ușile.” În iulie, Sharif, unul dintre cei mai proeminenți jurnaliști care încă lucra în Gaza, a devenit viral pe rețelele de socializare când a izbucnit în lacrimi în direct, în timp ce relata despre foamete. Trecătorii l-au îndemnat să continue, pentru că el dădea voce Gazei. La scurt timp după aceea, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a reluat acuzațiile – difuzate pentru prima dată în 2024 – că Sharif era un militant, acuzându-l inclusiv că a falsificat foametea în masă într-o „campanie falsă a Hamas privind foametea”. CPJ a emis un avertisment sever că aceste acuzații israeliene constituiau o amenințare la adresa vieții lui Sharif. „Aceste ultime acuzații nefondate reprezintă o încercare de a crea consens pentru uciderea lui Sharif”, a declarat la momentul respectiv Sara Qudah, directoarea regională a CPJ. „Nu este prima dată când Sharif este ținta armatei israeliene, dar pericolul pentru viața lui este acum acut.” Sharif anticipase și propria moarte și o descrisese ca o răzbunare pentru reportajele sale într-o declarație publicată pe rețelele sociale. „Dacă aceste cuvinte ajung la voi, să știți că Israelul a reușit să mă ucidă și să-mi reducă la tăcere”, a scris el. Israelul a publicat un dosar cu documente pe care susține că le-a recuperat din Gaza și care îl leagă pe Sharif de Hamas. Acestea se încheie în 2021, cu doi ani înainte de începerea războiului, și nici măcar nu încearcă să abordeze aparițiile sale regulate în direct la televizor. Rolul de jurnalist de frunte într-unul dintre cele mai supravegheate locuri de pe Pământ ar fi extrem de dificil de combinat cu comanda unei unități Hamas în timpul unui război total. Documentele publicate de Israel după uciderea unui alt jurnalist Al Jazeera anul trecut susțineau că Ismail al-Ghoul a primit un grad militar la vârsta de 10 ani. Deși au adunat dovezi contradictorii și neconvingătoare, existența acestor dosare reflectă îngrijorarea Israelului cu privire la presiunea exercitată de aliații occidentali și necesitatea de a da măcar aparența respectării dreptului internațional. În ciuda presiunii internaționale, Israelul nu a oferit nicio explicație pentru moartea celor patru colegi ai lui Sharif, civili protejați uciși la locul de muncă. Ginsberg a declarat că se teme că acesta este un avertisment că riscurile deja inimaginabile s-au intensificat și mai mult. „Ce mă uimește este că nici măcar nu au încercat să justifice celelalte ucideri”, a spus ea. „Deci recunosc că i-au ucis pe acei jurnaliști, știind că erau jurnaliști”. „Cred că acest lucru este intenționat pentru a avea un efect descurajator, pentru a arăta că Israelul poate face ce vrea și nimeni nu va lua nicio măsură. „Dacă am ajuns într-un stadiu în care Israelul poate viza în mod atât de sfidător o întreagă echipă de jurnaliști, ce înseamnă asta pentru siguranța celorlalți jurnaliști care lucrează acolo? Cine va fi următorul?” Istoricul francez Jean-Pierre Filiu, care a primit o autorizație rară de a intra în Gaza pentru cercetări academice în timpul conflictului, a declarat că o lună de cercetări acolo l-a convins că Israelul încearcă să reducă la tăcere reportajele din Gaza. „Acum înțeleg de ce Israelul refuză accesul presei internaționale la o scenă atât de îngrozitoare”, a declarat el într-un interviu acordat Haaretz după călătorie. „Deși am fost în numeroase zone de război în trecut, de la Ucraina la Afganistan, trecând prin Siria, Irak și Somalia, nu am trăit niciodată, absolut niciodată, ceva asemănător.” Citește și: VIDEO Benjamin Netanyahu anunță că noua ofensivă din Gaza va începe în curând și se va finaliza „destul de repede” Macron avertizează asupra unui „dezastru anunțat” în Fâșia Gaza și cere o misiune coordonată de ONU