Compania de construcții condusă de Dorinel Umbrărescu va începe lucrările la cele două tuneluri de pe lotul 2 al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva. Deși contractul a fost semnat cu doi ani în urmă, autorizația de construire a fost emisă de Ministerul Transporturilor abia la sfârșitul lunii august 2024. Citește și: Două drumuri de mare viteză din Argeș – deschise până la sfârșitul anului! Anunțul a fost făcut! Umbrărescu va demara construcția celor două tuneluri din secțiunea E a lotului 2, care reprezintă singurul segment lipsă pentru a permite circulația pe Autostrada de la Sibiu (Boița) la Nădlac II. Valoarea contractului este de 1,8 miliarde de lei, fiind semnat pe 14 octombrie 2022, conform economedia.ro. Cel mai lung tunel de autostradă din România va fi construit pe A1 Lugoj-Deva, în secțiunea Margina (jud. Timiș) – Holdea (jud. Hunedoara). Acesta va fi primul tunel de autostradă realizat de o firmă românească, însă expertiza va fi asigurată de compania Euro-Asfalt din Bosnia și Herțegovina, deoarece firma lui Umbrărescu nu îndeplinește criteriile de experiență necesare pentru construirea tunelurilor. Constructorul român face parte din aceeași asociere și a depus ofertă și pentru lotul Pipirig-Leghin al Autostrăzii Unirii (A8), tronson ce măsoară 19 km și include 7 tuneluri. În ceea ce privește datele tehnice, cel mai lung tunel de autostradă din România va avea următoarele dimensiuni: pe firul 1, tunelul unidirecțional va avea o lungime de 1985 metri (km 53 +600 – km 55 +585), iar pe firul 2, lungimea va fi de 1825 metri. În comparație, tunelul Curtea de Argeș, construit de PORR pe Lotul 4 al Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, are o lungime de 1350 metri (total 2700 metri pentru ambele fire, dar complet forat). Tunelul Poiana, ce va fi început de WeBuild în 2025, va avea 1700 metri, iar cel de pe Lotul Meseș al Autostrăzii Transilvania va depăși 2 kilometri, dar nu este încă contractat. Spre deosebire de Tunelul Curtea de Argeș, tunelurile UMB vor include un segment central care nu va fi forat folosind tehnologia NATM (Noua Tehnologie Austriacă), ci vor beneficia de o secțiune tip cut&cover, care va permite accesul în tuneluri de la capete, utilizând patru seturi de utilaje deja achiziționate. Referitor la tunelul T2, acesta este considerat un tunel lung, având galeria stângă de 1825 metri și galeria dreaptă de 1985 metri. Conform standardelor și cerințelor beneficiarului, configurația funcțională a tunelului va include următoarele structuri principale: – Două galerii principale separate, fiecare cu sens unic, prevăzute cu două benzi de circulație și o bandă suplimentară de urgență, incluzând trotuare pentru întreținere și situații de urgență; – Nișe pentru sistemul antiincendiu (FFN), amplasate în partea stângă a benzii de circulație, la o distanță maximă de 150 de metri față de nișele de apel de urgență. Hidranții vor fi amplasați la portalurile tunelurilor; – Nișe electrice, câte două în fiecare galerie, amplasate la aproximativ 250 de metri de portaluri; – Nișe de revizie/întreținere, prevăzute în ambele galerii ale tunelului, pentru mentenanța sistemului de drenaj, amplasate în perechi, la o distanță de aproximativ 60 metri. Excavarea tunelului se va realiza prin excavație mecanică, conform principiilor NATM, care combină comportamentul masei de rocă cu monitorizarea geotehnică a construcției subterane. Această metodă este adesea denumită „proiectare în timpul execuției” sau „torcretare”, asigurând o susținere optimizată a tunelului prin observații în timp real. Se vor folosi diverse elemente de susținere, precum: – Beton de ciment torcretat pentru a preveni slăbirea masei de rocă și a asigura capacitatea portantă a căptușelii primare; – Beton torcretat armat cu fibre (FRC) pentru susținerea căptușelii primare; – Beton torcretat armat cu plase sudate pentru transferul sarcinilor interne; – Cintre din oțel, în funcție de tipul de teren; – Umbrele de țevi, formate din țevi de oțel inclinate, injectate cu un liant de ciment; – Ancore de oțel pentru protecția temporară a tunelului. Potrivit informațiilor furnizate de CNAIR, termenul de finalizare pentru lotul A1 Margina-Holdea este stabilit pentru decembrie 2026.