Buluc de oameni pentru apa sfințită la Biserica Sf. Gheorghe din Pitești

Buluc de oameni pentru apa sfințită la Biserica Sf. Gheorghe din Pitești

Cu ocazia sărbătorii Bobotezei, mii de piteșteni s-au adunat astăzi la Biserica Domnească „Sfantul Gheorghe” pentru a primi apa sfințită, cunoscută sub numele de Aghiasma Mare. De dimineață, mii de credincioși au asistat la slujba dedicată acestei zile importante, iar la final au avut ocazia să umple sticlele cu apă sfințită.

Încă de la primele ore ale dimineții, coada s-a format, iar odată cu trecerea timpului, atmosfera a fost animată de discuțiile calde ale enoriașilor. În timp ce așteptau să își umple recipientele cu aghiasmă, oamenii își împărtășeau gândurile despre diverse subiecte, de la probleme sociale la urările de sănătate aduse de această apă sfințită.

Unii participanți la ceremonie s-au întrebat de ce nu s-a simțit „gerul Bobotezei” în acest an, de parcă cineva ar fi regretat absența temperaturilor negative specifice acestui sezon. Printre cei care așteptau la rând, o bunică își privește cu durere vecinii care discutau tare, dorind să își umple mai repede bidoanele cu Aghiasma Mare. În jur, două femei povesteau despre puterile de vindecare ale apei sfințite.

Boboteaza este o sărbătoare importantă în România, plină de tradiții și obiceiuri. Momentul culminant al slujbei este rugăciunea de sfințire a apei, unde preotul face o invocare a Duhului Sfânt și înmoaie crucea și busuiocul de trei ori în apă. Aghiasma Mare se consumă în mod special pe stomacul gol, până pe 14 ianuarie, având semnificația de a oferi sănătate și binecuvântare celor care o beau.

Credincioșii sunt sfătuiți să păstreze Aghiasma Mare într-un loc curat, într-o sticlă cu capac bine închis. În cazul în care aceasta capătă un miros neplăcut, este indicat să nu fie aruncată la chiuvetă, ci în apă curgătoare. Această apă nu este folosită doar pentru consum, ci și pentru stropirea caselor și animalelor, în scopuri de protecție și purificare.

Referitor la „gerul Bobotezei”, expresia provine dintr-o perioadă anterioară calendarului de astăzi, amintește de vremuri în care sărbătoarea era celebrată conform calendarului iulian, iar cele mai reci zile din luna ianuarie erau frecvente. De altfel, în trecut, Boboteaza se celebra pe 19 ianuarie.

Meteorologii amintesc că, de-a lungul timpului, temperatura minimă înregistrată în România în luna ianuarie a fost de -38,5 grade Celsius, fapt care ilustrează severitatea iernii. În pofida vremii reci, piteștenii continuă să respecte tradițiile și să participe cu entuziasm la aceste ceremonii religioase.