Aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, filmat pentru prima dată în habitatul său natural din România

Aspretele, cunoscut drept cel mai rar pește de apă dulce din Europa, a fost filmat pentru prima dată în mediul său natural din România. Specialiștii atrag atenția că specia este în pericol.

Acest pește rar a fost surprins pe timp de noapte în râul Vâlsan, în cadrul primei sesiuni de pescuit științific nocturn pentru inventarierea speciei, de la descoperirea sa în 1956. Până în prezent, au fost identificate 55 de exemplare, dar lipsa puietului ridică îngrijorări majore.

Specia, activă mai ales noaptea în căutarea hranei, este critic periclitată, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Ziua, peștele se ascunde sub bolovani, în ape repezi curgătoare. Râul Vâlsan este singurul loc din lume unde acest pește mai poate fi găsit.

În perioada iunie - iulie 2024, se desfășoară pescuit științific la asprete, cu o echipă de nouă ihtiologi, în etapa finală de evaluare a efectivelor speciei, o activitate de trei ani.

Recent, au fost identificate 55 de exemplare de asprete în 6 stații de pescuit științific, pe o lungime de 16 kilometri între satele Brădetu și Vâlsănești.

"Pe 27 iunie, în jurul orei 22, în satul Mușătești, județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică nocturnă pentru inventariere de la descoperirea speciei, în 1956. Biologii Nagy Attila (PhD) și Mircea Mărginean au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil. Pe 30 iunie, biologii Falka István (PhD) și Arthur de Bruin au identificat alte două exemplare de asprete, tot pe timp de noapte, în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet. În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit, doar 6 erau juvenili. În 2023 nu s-a găsit deloc puiet. Anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate, niciunul nu este puiet", precizează sursa citată.

Deși numărul de aspreți găsiți a crescut de la an la an, lipsa identificării puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă această situație va persista, există riscul ca aspretele să dispară definitiv, avertizează reprezentanții fundației.

"Exemplarele identificate vor muri natural în următorii 4-5 ani, iar dacă nu sunt juvenili care să atingă maturitatea și să se reproducă, specia va dispărea", spun ei.

Cauzele amenințării aspretelui includ:

1. Spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate fără considerarea ariilor protejate unde trăiește aspretele și fără colaborarea cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
2. Poluarea râului datorată stației de epurare de la Brădetu, care este subdimensionată, și a stației vechi de epurare care a deversat ilegal în râu până în martie 2024.
3. Lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești, în arealul unde trăiește aspretele.
4. Temperaturile ridicate din ultimii ani, cauzate de schimbările climatice și debitul ecologic insuficient asigurat la barajele Vâlsan și Dobroneagu.
5. Fragmentarea habitatului de bariere artificiale la Brădetu, dintre care unele nu mai îndeplinesc funcția inițială.

Alex Găvan, conservator și fondator al proiectului "Aspretele Trăiește", afirmă că este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele. "Este nevoie de un râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii, și de autorități locale care să aibă grijă de râu", spune el.

În prezent, râul este considerat o groapă de gunoi, iar autoritățile pasează responsabilitatea. Pentru salvarea speciei, datele oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019 estimau populația de asprete între 10 și 15 exemplare. În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, apoi numărul a crescut la 57 în 2022 și 153 în 2023. Arealul speciei a fost extins de la doar un kilometru la 16 kilometri de râu, între localitățile Brădetu și Vâlsănești.

Salvarea aspretelui se bazează pe patru piloni:

1. Crearea Sanctuarului Aspretele pe malul râului Vâlsan, la Găleșu - o bază de cercetare, reproducere și înmulțire a speciei în captivitate, care va servi și ca centru de vizitare și hub comunitar.
2. Reconstrucția ecologică a râului Vâlsan, urmată de râurile Argeș și Doamnei, pentru reintroducerea aspretelui în arealul său istoric și în alte râuri potrivite.
3. Advocacy eficient pentru protecția aspretelui, sprijinind instituțiile statului român să respecte legislația de mediu.
4. Monitorizarea și cercetarea continuă pentru a evalua și proteja efectivele speciei.