Milioane de români pot deveni dependenți de medicamentele pentru reflux gastric
Milioane de români pot deveni dependenți de medicamentele pentru reflux gastric
Un număr mare de români se confruntă cu dependența de medicamente destinate gestionării refluxului gastric, iar acest lucru ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, avertizează specialiști. Inhibitorii pompei de protoni (IPP), precum omeprazolul și lansoprazolul, sunt printre cele mai frecvent prescrise medicamente, utilizate pe scară largă în Marea Britanie.
Între anii 2022-2023, NHS a raportat eliberarea a 73 de milioane de rețete pentru aceste medicamente, cu un cost total de 190 milioane de lire sterline, conform surselor media. Se știe că aceste tratamente reduc aciditatea stomacului, oferind astfel ușurare persoanelor care suferă de arsuri gastrice și dificultăți la înghițire.
Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung a acestor medicamente ar putea crește riscul de demență. Un studiu recent realizat în Statele Unite, publicat în revista "Neurology", a evidențiat că persoanele care au folosit IPP timp de mai mult de patru ani și jumătate au o probabilitate cu 33% mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cei care nu au folosit aceste medicamente. Autorii studiului sugerează că acest risc ar putea fi legat de influența IPP asupra absorbției nutrienților esențiali, precum vitamina B12, care este crucială pentru sănătatea creierului.
Farmacista Deborah Grayson, cu o experiență de 25 de ani în domeniu, avertizează că, în multe cazuri, beneficiile acestor medicamente nu compensează riscurile. Ea subliniază faptul că IPP sunt frecvent prescrise fără o indicație medicală clară, generând, astfel, o dependență. Grayson afirmă că doar trei zile de utilizare a acestor medicamente pot provoca un reflux mai sever decât cel inițial, determinând pacienții să creadă că medicamentul este indispensabil.
Pe de altă parte, se estimează că până la 40% dintre pacienți nu răspund la aceste tratamente, ceea ce le face ineficiente. Refluxul acid, care apare atunci când acidul gastric urcă în esofag, poate evolua în boala de reflux gastroesofagian, adesea cauzată de slăbirea mușchilor esofagului.
Grayson sugerează că pacienții ar trebui încurajați să adoptă schimbări în stilul de viață și în alimentație pentru a ameliora simptomele. Reducerea stresului, consumul de mese regulate și un timp dedicat pentru a mânca în liniște sunt soluții importante. De asemenea, se recomandă evitarea alimentelor și băuturilor care pot agrava refluxul, cum ar fi cafeaua, alcoolul, ciocolata și citricele, precum și mesele grele consumate cu puțin timp înainte de culcare.
Pentru a îmbunătăți digestia, se recomandă includerea plantelor medicinale în dietă, cum ar fi ceaiul de mușețel sau de anghinare, care stimulază digestia, și feniculul, care are un efect calmant. Aceste ceaiuri trebuie consumate la o oră după administrarea medicamentelor pentru a nu afecta absorbția acestora.
Astfel, grija față de stilul de viață și alimentație poate constitui o abordare eficientă în gestionarea refluxului gastric, reducând nevoia de medicamente care pot genera dependență.