Gara Regală din Curtea de Argeș, lăsată în paragină din cauza birocrației

Gara Regală din Curtea de Argeș, lăsată în paragină din cauza birocrației

Gara Regală din Curtea de Argeș, o bijuterie arhitecturală și ultima stație a monarhilor României, se află într-o stare critică de degradare din cauza întârzierilor cauzate de blocajele birocratice specifice României. Reabilitarea acestui monument istoric trebuia să înceapă în acest an, însă a fost din nou amânată.

După anul 1989, autoritățile nu au făcut nicio investiție în gara, lăsând-o să se degradeze treptat. Conform unui contract semnat acum un an și șapte luni, Gara Regală ar trebui să fie complet reabilitată până în vara anului 2026. De asemenea, în martie 2023 a fost semnat un nou contract pentru reabilitarea gării, iar reprezentanții CFR Infrastructură anunțau că lucrările vor începe în primăvara lui 2024. Cu toate acestea, în octombrie 2024, lucrările nu au demarat încă.

Termenul pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea avizelor a fost de 12 luni de la începutul serviciilor de proiectare, ordin dat pe 29 martie 2023. Totodată, executarea lucrărilor trebuia să se finalizeze în termen de 24 de luni de la emiterea ordinului. Deși Primăria Curtea de Argeș a eliberat autorizația de construcție pe 15 aprilie 2024, au apărut noi întârzieri legate de aprobarea listei obiectivelor de investiții, care a fost validată abia pe 8 octombrie 2024.

În urma unei vizite recente la Gara Regală din Curtea de Argeș, peisajul întâlnit a fost unul îngrijorător. Gara prezintă mari semne de degradare, având fațada lipsită de tencuială pe o mare parte din suprafață, iar unele geamuri sunt sparte sau acoperite cu burlane. Peronul, care pare desprins din perioada interbelică, este plin de crăpături și gropi, lăsând impresia că gara a devenit o decor pentru filme, nu o stație activă.

Gara Regală din Curtea de Argeș, deschisă în noiembrie 1898, este acum o relicvă uitată, contrastând dureros cu posibilele sale atracții turistice pe care le-ar putea oferi dacă ar fi fost restaurată corespunzător. În comparație cu țările din Europa de Vest, unde astfel de monumente sunt reabilitate și păstrate cu mare grijă, situația din România anului 2024 scoate în evidență lipsa de acțiune și interes față de patrimoniul cultural.